marți, 28 aprilie 2009

Ziaristii romani, in cautare de senzational, mananca... ce nu trebuie mancat!

Deschid azi dimineata mailul si gasesc in mesajul zilnic de la "Cotidianul" cum ca un roman va fi executat in SUA... ok, hai sa vedem cine e acest roman! Este Gabby Tennis, tigan dupa spusele altora, de care am mai auzit cu ceva timp in urma. Dupa ce citesc articolul, intru si pe site-ul jurnalului local din Florida, unde aflu cu totul altceva. Cei de la Sun-Sentinel nici macar nu au mentionat daca acest Gabby este american sau alta natie. Asta a fost prima observatie. Apoi aflu ca respectivul, desi initial au vrut sa-l condamne la moarte, a fost condamnat la inchisoare pe viata:


Gabby Tennis takes plea, escapes death penalty

Convicted of stomping man, 91, to death

FORT LAUDERDALE - Hours before a jury would have starting debating whether convicted killer Gabby Tennis should live or die, a deal was struck today that will send him to prison for the rest of his life.

Cata incredere mai poti avea in jurnalistii romani?

luni, 27 aprilie 2009

Din nou la Galveston


Desi nu aveam in plan nicio iesire pentru ieri, iata-ma ajuns din nou la malul oceanului, pe insula Galveston, in orasul cu acelasi nume. Primul popas a fost la Muzeul Cailor Ferate, care din nefericire era inca in reparatii dupa ce distrugatorul Ike a trecut prin oras. De altfel foarte multe magazine, fabrici, locuri de interes, etc, inca sunt inchise din aceeasi cauza.

In fata unui restaurant - bikerii si-au etalat frumos jucariile

Doua cladiri vechi, inca inchise si ele. Aceasta strada a fost sub un metru de apa dupa ce Ike a semnat condica.

Un cal caruia ii place sa fie fotografiat

"Strand" (numele strazii - cea mai renumita din oras) este aproape pustie

O broscuta interesanta!

Cladire din secolul XIX

Din nou Strand

Specialitati italienesti la "Luigi's"

In port, Carnival Conquest este gata de plecare

Carnival porneste la drum

Restaurante plasate chiar langa intrarea in port

"Barcuta" Elissa

O ancora de 200 de ani

Depozit din apropierea portului

Un Corvette pentru Marlena...

...si o Honda pentru Jovi!

De data aceasta oceanul era agitat, iar eu nu aveam slipul la mine!


Si am incalecat pe-un scaun, am calcat pe accelerator... si-am plecat acasa!

luni, 20 aprilie 2009

Un meci, un gol, un erou


Cu nici 24 de ore in urma orasul fusese "asediat" de una dintre cele mai dezastruase ploi, care dupa spusele celor ce au fost martori ai uraganului Ike, aceasta ploaie a fost mult mai paguboasa, inundand multe parti ale orasului, sute de masini au ramas in apele ce au atins un nivel record pentru ultimii 20 de ani, ba chiar au existat si victime umane. Dar in ziua meciului norii au disparut, soarele a uscat orice urma de inundatie, iar suporterii au venit la meci cu speranta intr-o victorie a echipei locale.
Asa cum banuiam inca de la incheierea meciului cu New York, multi suporteri au fost dezamagiti si au "pedepsit" echipa prin absenta in tribunele stadionului. Unii s-au razgandit si au venit mai tarziu. Poate a fost si ora nepotrivita pentru un meci in sudul Texasului: 14:00! Poate si reparatiile de pe autostrada I-45 sa fi fost de vina, fiindca si noi am pierdut cel putin jumatate de ora intr-un trafic ce se misca cu 5-10 mile/ora. Dar am ajuns la timp. Desigur, primul lucru care m-a surprins cand am ajuns, desi mai era putin peste 30 de minute pana la fluierul de debut al partidei, parcarea era incredibil de goala. OK, sa revin la meci! Da, a fost un meci total diferit fata de cel cu new-yorkezii, un meci antrenant cu multe faze interesante, atacuri si contra-atacuri in viteza, cu destule cartonase galbene pentru visinii din Colorado (care in acest meci au jucat intr-un echipament de culoare bleu), cartonase pe care de altfel le-au meritat din plin pentru atacurile lor dure la adversar. As spune ca arbitrul chiar i-a favorizat, inclusiv la penaltiul care in opinia mea, l-a acordat rapidistilor cam cu multa usurinta.



Ca de obicei majoretele isi fac numarul inaintea inceperii meciului

Cu numai cateva minute inainte de inceperea meciului isi face aparitia si galeria dinamovista

Se tine un moment de reculegere pentru pompierii cazuti la datorie in urma cu o saptamana

Incepe meciul, incep atacacurile dinamoviste

Cameron trece printre doi rapidisti

Centrare pentru Ching, autorul unicului gol

Ching patrunde in careu, trage, dar portarul Burpo este la post.

Kamara, cel mai activ jucator dinamovist

Incercare de recuperare vs incercare de degajare

Ching a inscris in minutul 20... Burpo scoate balonul din poarta

Coechipierii il felicita pe autorul golului

Galeria saluta golul

O noua ocazie dinamovista, dar Burpo isi face din nou datoria

Alt atac dinamovist

Frate, frate, dar meciul e pe goluri!

Apararea rapidista e la "inaltime"...

...dar si cea dinamovista e cu un cap mai sus fata de cel mai periculos atacant rapidist, Casey.

Alt atac rapidist, respins cu brio de apararea portocalie

E pauza. Mascota "Orange" isi testeaza talentul

Alt atac texan, dar oaspetii scapa cu fata curata

Un nou atac dinamovist... Burpo respinge inainte ca mingea sa fie atinsa de Kamara

Min 83: Momentul psihologic al meciului. Casey patrunde in careu, trece de doi aparatori dinamovisti, dar nu si de al treilea de care se loveste, se arunca cu talent, rostogolindu-se de cateva ori, incat si Zoli Crisan daca ar mai fi trait, ar fi fost invidios pe Casey, iar arbitrul acorda penalty pentru oaspeti. Numai ca Onstad, portarul dinamovist, nu a fost de acord ca echipa sa sa nu castige nici acum, si respinge balonul in sus, acesta cade pe transversala, revine in teren, rapidistii trag din nou, iar Onstad respinge din nou. Puteti vedea aici video clipul!

Spectatorii sunt in delir: un penalty aparat care a valorat mai mult decat golul inscris la vinclu de Ching!

Dupa meci, Onstad acorda interviu

Eroul meciului, uitat pe o banca

Meciul urmator, un derby texan: Houston Dynamo - F.C. Dallas

marți, 14 aprilie 2009

O zi in Kemah

Azi nu prea aveam chef de nimic (prietenii stiu de ce!), nici chiar de cafeaua traditionala, dar pana la urma am avut chef si de cafea, si chiar de o iesire intr-o zona exotica a Texasului, oraselul Kemah (citeste "chima" - care in dialectul nativ-indian karankawa inseamna "Cu vantul in fata"), situat intr-un golfulet pazit de furtuni (mai putin pazit a fost cand a trecut Ike prin zona, lasand in urma sa imense pagube). Kemah a luat fiinta in 1898, si la inceputurile existentei sale era un mic orasel de pescari, apoi datorita pozitiei sale la ocean a devenit port, iar mai nou a devenit un punct de atractie pentru turisti, fiind in mod special pentru houstonieni o adevarata oaza de liniste.


Vedere generala


Zeci de magazine si restaurante in parcul de distractii


Sute de ambaractiuni in asteptarea unei plimbari pe ocean


Un DeLorean in parcare - o "piesa" rara


La plimbare... prin stramtoare!


O rata... si zeci de pesti - paradisul pescarilor!


Restaurante peste restaurante - si la propriu, si la figurat


Alte restaurante, tot suprapuse!


Emblema restaurantului "Joe's Crab Shack"


Masina de politie din anii '50 - inca in perfecta stare


Zburatorii


Imitatie de far - nu e singura!


Mini-tren care desigur, face parte din programul de distractie si este inclus in pretul "all-inclusive" de 19 dolari pentru toata ziua pentru orice echipament din dotarea parcului.


Drop zone - zona de cadere - adica cei doi piloni care se vad in departare


Un camion vechi langa un magazin general - si el tot de epoca





Cred ca acest orasel este paradisul pelicanilor. Atatia pelicani cati am vazut azi, nu cred ca am vazut toata viata, nici macar cand am fost in Delta Dunarii!


Cateva magazine si restaurante din afara parcului de distractii





Inapoi in parc... doar pentru a "recupera" masina!


Acesta este un turn de apa, dar construit intr-un mod foarte original: arata ca un far!


Si de incheiere o floare din fauna texana!