Încă nu eram hotărât dacă să plec pe ploaia asta nebună până la secția de vot, care așa cum am spus, nu era chiar aproape de casă. Dar când am văzut că elevul lui Ilici Cucuvel conduce în poll-uri, am știut că trebuie să ies la plimbare. Ca și acum câțiva ani când am votat la referendumul contra Marinarului, secția de vot a fost din nou plasată într-o zonă incovenientă pentru votanți, pe o stradă destul de retrasă, și presupun că nu mulți români locuiesc pe acolo. Și în comparație cu secția din Atlanta, unde cel putin aveau o fituica pusa la intrare, in care anunta ca acolo este sectie de votare, aici nu exista nimic la intrare, cu exceptia numelui bisericii. Abia la intrarea in biserica (da, sectia a fost amenajata in interiorul bisericii!) era anuntul despre sectie. Inauntru doar organizatorii, vreo 6-7 la numar, si un alegator: eu! M-am apropiat timid de ei si i-am intrebat "Aici se voteaza cu pesedeul?" Unii au ras, altii cred ca m-au luat in serios. Dupa ce mi-au verificat pasaportul si m-au pus sa dau o declaratie cum ca n-am mai votat azi, de parca ar fi existat sute de sectii de vot in Houston, o domnisoara foarte, foarte draguta (sort of yummo-momma! ) mi-a inmanat stampiluta si buletinul de vot, si desigur ca n-am mai facut greseala de data trecută când am pus stampila pe învingător chiar în fața lor, m-am dus în cabina de vot, am stampilat cu greu, deja imi dadeau lacrimile gandindu-ma la bietul Geoana cum isi va musca buzele alea subtiri (tipic de om rau) de oftica ca nici acum n-a reusit, am lasat buletinul in urna, mi-am luat pasaportul si ramas-bun de la "yummo-momma" si am plecat. Pana sa ies din curta bisericii, au mai aparut doua masini cu romani, iar cand am iesit, inca una...
spre sa vina cat mai multi pana la ora inchiderii. Romania nu trebuie sa se intoarca cu 20 de ani in urma!
